dualitate..

fiinta bivalenta..

si…existenta relativa…

totul e relativ pana in momentul in care ochii tai sticlosi intalnesc o suprafata lucioasa si inerta..pentru tine Ziua de Apoi e in fiecare zi..Judecata Suprema are zeci, sute si mii de chipuri..dar tu singur iti dai sentinta maxima..tu iti semnezi condamnarea la…viata…sufletul ti se zbate in propriul corp…e ca un fluture prins intr-o plasa…dar ghici ce?!? inca mai are posibilitatea sa zboare…nimeni nu ti-a rupt aripile copile, doar ca te-ai ratacit putin..nu cunosti punctul terminus al calatoriei tale..asa ca mai bine ti-ai trasa singur linia de sosire..oglinda asta ar fi trebuit sa-ti spuna cine esti,  dar a uitat ca a-ti facut cunostiinta candva..si-acum te priveste cu nasul pe sus..ai putea sa intrebi un vechi prieten,  dar si acela a fugit cand te-a vazut..s-a ascuns intre prea multe idei preconcepute..asa ca te intorci la tine..dar nici tu nu stii cine sau ce esti..pentru multi..esti o eroare a naturii…te-ai nascut din haos si asa o sa traiesti..in haos…pentru prea putini esti un om normal ca si ei..dar ce e aia normalitate? revenim la diferenta aia de unghi din care privesti..poate eu privesc lumea prin celalalt capat al unui telescop…si totusi…pentru tine…pentru tine ce esti?…e simplu…ar trebui sa stii ca esti fiinta perfecta..esti rezultatul simbiozei primordiale dintre zeu si absolut..masculinitate si feminitate reunite sub acelasi strat de piele…dar lumea asta nu te vrea..e  prea defecta pentru tine..ai auzit ca aici traiesc niste roboti? cica s-ar numi oameni, dar eu nu cred..adica din ce am auzit, li s-au ars cam toate circuitele care ii ajutau sa traiasca…sa simta..dar nu-i nimic..mai trage un fum..ti s-au dilatat plamanii si pupilele..acum esti o pisica salbatica..si oglinda se misca..e ca un argint viu..ah, scuze, s-a evaporat deja! acum esti tu cu tine..si sufletul tau a rupt plasa..zboara cat mai sus..cand ajungi pe al 7-lea cer trimite-mi o vedere si spune-mi ca ti-e dor de mine..acolo nu o sa te cheme Maria sau Vasile si nu o sa porti fusta sau pantaloni..acolo doar esti…si realitatea nu mai e relativa..doar e…

…sufletul tau e mare! da, e atat de mare, cu apa rece si agitata incat in el stau inecate toate fostele tale iubiri…

doar cea care te tine acum de mana a invatat sa faca pluta…

totusi ce s-ar intampla daca, la un moment dat, si ea ar fi pe cale sa se inece?…

i-ai arunca un colac de salvare?…

sau ai lasa-o pur si simplu sa fie mancata de rechini?…

…you might never know…

“Trebuie sa ajunga acum. Ah, uite-o! Tocmai a intrat.”

Avea ochii umezi de la frig, si poate, daca n-as fi cunoscut-o atat de bine, as fi crezut ca plange. Dar ea nu plange…niciodata! Ne-a pupat pe toti pe ambii obraji cu buzele ei vinetii si uscate, in timp ce proprii ei obraji frigeau de la atata raceala. Avea un miros placut, ceva intre iz de flori si parfum de iarna. Ciudat, dar asa era ea, un amestec de contraste.  Era agitata…I-am simtit pulsul accelerat si sangele care-i alerga prin vene. As fi vrut ca in locul lichidului rosiatic sa fiu eu… Eu s-o tin in viata si tot eu sa ma plimb prin labirintul pe care-l consituie fara sa vrea.  As trai in ea si nu mi-as dori sa cunosc alt univers in veci. Nu as stii ce e ala un Soare sau o Luna si n-as putea sa deosebesc ziua de noapte. Totusi, in universul meu nemarginit, as cunoaste cel mai frumos astru: Inima ei. Brusc m-a bufnit rasul:

“Ai intarziat!”

S-a strambat la mine ca si copiii de 3 ani si s-a asezat turceste in mijlocul nostru.  Pe loc am asemuit imaginea cu cea a unui iepuras in mijlocul unei haite de lupi flamanzi si toate rasetele alea schimonosite dezvaluiau colti puternici, dar cam ingalbeniti de la tigari.

“Gata! Hai sa incepem!”

“Stai, nu vezi ca a uitat sa-si scoata paltonul?” a raspuns un tip blondin al carui nume nu-l retinusem, apoi s-a ridicat s-o ajute. Parea sa poarte tot dulapul de haine pe ea, pentru ca paltonul ala nu vroia sa-i iasa de pe maini sub nicio forma. Dupa o serie de miscari nereusite, blondinul s-a enervat si a tras cu putere…

“Baaai, esti prost, i-ai rupt copertile!” a raspuns o fata mai grasuta si miniona.

Ne-am aprins toti cate o tigara si probabil, doar eu am observat privirea ei indurerata.  Cred ca ii placea foarte mult paltonul ala.

Minutele se scurgeau lent, unul dupa altul, desi printre aburii de alcool, noi pierduseram cu siguranta notiunea timpului. Fetele o rasfoiau repede ca pe unul dintre tabloidele lor preferate, aruncandu-si ochii superficial peste imaginea ei, in timp ce grupul baietilor se delectau chiar brutal din ea, de parca era o revista porno, iar din cand in cand cate un zambet malitios le aparea in coltul gurii. Ruxandra i-a rupt cica din greseala cateva pagini, dar eu stiu ca a facut-o intentionat, la fel cum facea si cu paginile din revistele de moda. Sigur era doar geloasa. Eu o priveam traznit, neintelegand cum putea sa taca si sa suporte atat. Ce forta nemaintalnita salasluia in interiorul ei? Dupa ore intregi de rasete si comentarii, ne-am decis in sfarsit sa plecam. Toti ne cautam hainele, brichetele, portofelele, dar ea era inca in aceeasi pozitie, in mijlocul camerei si nu parea ca are vreo intentie sa se miste.

“Haideti ma!” ne-a facut Mircea semn.

“Luati-o voi inainte ca vin si eu.” am raspuns mecanic, fara sa-mi dezlipesc ochii de pe ea. M-am dus si am luat-o in brate. Tremura…si ma indoiesc ca era de la frig. Nu stiam ce sa-i spun…

“De ce mi-au facut asta?” a intrebat incet si parea gata sa izbucneasca in plans. Dar eu stiam, stiam ca n-o va face, caci ea nu plange, nu!

“Vrei o tigara?”

Mi-a aruncat o privire plina de repros, apoi mi-a prins incheietura mainii in care aveam tigara aprinsa. Buzele ei s-au lipit de filtru si mi-au atins si degetele reci. A tras un fum…

“DE CE?”

Stiam ca trebuie sa-i spun….

“Pentru ca esti atat de usor de citit…”

Si-a zambit.

“Inseamna ca si  tu stii ca vreau sa ma saruti…”

- Mi-a spus ca s-a indragostit de mine…

- Dar tu o iubesti?

- M-a sarutat cand m-a vazut…

- O iubesti?
- M-a inteles…

- O iubesti?

- Mi-a explicat nefericirea voastra…

- O iubesti?

- M-a ajutat sa ma resimt om…

- O iubesti?

- L-a gonit pe Patrocle…

- O iubesti?

- I-a spus ca ea are nevoie de un om…Ca nu e un os…

- O iubesti?

- I-a spus lui Coral ca e indragostita de nefericirea mea…

- O iubesti?

- Abia o cunosc…

- O iubesti?

- Mirosea a vodka…Mi-a spus ca eu miros frumos: a ploaie, a tristete, a razboi, si a durere…

- O iubesti?
- La dracu`! Nu stiu! Nu stiu!

-  Afla!

mare greseala.

iti simteai corpul greu, oasele intepenite si picioarele reci. te durea capul si aveai un gust ciudat in gura. amar. iti tiuiau urechile. ai incercat sa te misti si contrar asteptarilor tale, ai reusit. inca aveai talpile reci, dar iti era cald. ardeai. narile tale cerseau dupa aer curat. atunci ti-ai dat seama ca in dimineata asta esti inchisa intr-un glob rosu. ti-ai privit reflexia. erai deformata. capul mare, corpul minuscul, ochii bulbucati ca la papusile alea japoneze si bratele iti atarnau inerte pana la genunchi. pareau de guma. te-a bufnit rasul si atunci ai vazut ca in gura ta incap cu usurinta doua vaci. rochia iti era plina de un praf ciudat. stralucitor. praf de sticla, ca si parul.

pantofi nu aveai, dar ti-ai fi dorit o pereche din aceia rosii ca ai lui dorothy din vrajitorul din oz sau erau ai lui alice? ce mai conta? oricum erai mai ceva ca iepurele si regina din tara minunilor. ba mai mult, dupa intamplarile neobisnuite prin care trecusei in ultimul an, iti trecuse prin cap sa crezi ca poate chiar tu inventasei toate povestile alea. ce prostii! era doar viata ta! viata bate filmul, cartile si tot ce mai vrei tu, remember? pantofi rosii? la ce-ti mai trebuiau cand toata pielea ta era rosie? si lucioasa! iar ai ras. hai ca daca o tii tot asa in curand vacile or sa fie pe cale de disparitie.  si vai mie, ca sunt considerate animale sfinte in india!

gata cu gluma!

hey, cineva?! unde e iesirea?!

te-ai plictisit aici sau poate incepe sa ti se faca putina frica. hai, ca deja esti absurda! doar esti singura aici! parca nu mai ai aer si parca urechile iti tiuie si mai rau si ai ochii si mai mari. te panichezi si brusc auzi o melodie din aia de carnaval pe fundal! si la dracu! cat poti sa urasti carnavalele! inca de cand erai mica nu le suportai. mai tii minte cat ai plans cand au venit oamenii aia costumati la tine sa-ti dea o acadea? plangeai in hohote. ca si acum. gata! vrei sa scapi de aici! nu mai suporti! incepi sa alergi dintr-o  parte in alta si globul incepe si el sa se rostogoleasca. independent de tine. te forteaza sa fugi si mai tare si acum te simti ca hamsterul tau turbat care alerga pe rotita lui si pe care nu l-ai inteles niciodata. si mereu radeai de el. acum te gandesti cine mama ma-sii rade de tine si incepi sa bolborosesti toate injuraturile pe care le-ai auzit prin cartier, in trafic si la televizor. continui sa alergi, dar te simti obosita. e clar, nu mai faci fata! te impiedici si cazi, dar globul tau inca se rostogoleste.  ti se zguduie capul si ia locul picioarelor, apoi al fundului si asa mai departe. totul e cu susul in jos! si nici sa injuri  nu mai poti! scoti doar niste interjectii, apoi simti o lovitura atat de puternica. strangi din ochi si incepi sa crezi ca daca o sa-i deschizi o sa trebuiasca sa-ti aduni bucatile de pe jos ca sa te refaci. totusi iti iei inima in dinti si-ti dai rochia jos din cap. deschizi ochii si vezi o spartura in globul rosu.

iesirea.

picioarele par sa ti se miste independent de vointa personala catre locul acela, iar talpile iti lipaie pe suprafata lucioasa. scoti capul afara. alb! numai alb! vezi un set de acuarele langa tine. mai tragi o injuratura si apoi incepi sa pictezi: verde, albastru, gri, violet, galben si asa mai departe. ale dracului culori!

2010.

un alt octombrie…

mai gri. negricios de gri chiar.

nu-mi place. mi-as dori poate un octombrie

albastru, sa fug sa-mi inec sufletul in marea

la fel de albastra…e doar a mea acum… vrei sa stii de ce? pentru ca desi am rupt bucati din ea si-am incercat sa le impart si cu tine, pe undeva, prin masa asta densa de aer poluat, in acelasi  punct in care mainile noastre s-au atins si m-ai gadilat, am rasfirat inconstient degetele, iar marea, nebuna cum e ea, a fugit printre ele.  E nebuna, zau ca da! dar eu tot o iubesc asa, ca ma intelege atat de bine incat o bufneste un ras isteric cand vede ca ma zgaiesc la ea intristata . si eu cum, cum sa ma abtin? ii zambesc cu toti dintii si cu ochii inlacrimati, apoi o imbratisez strans-strans, asa cum te-as imbratisa si pe tine daca ai imparti acelasi metru patrat de Terra cu mine.

e tarziu acum si stiu c-ar trebui sa dorm pentru ca octombrie asta e matinal, si dracu` sa-l ia, ca stie, stie cat urasc diminetile, dar vrea sa-mi faca in ciuda. as dormi poate, daca nu mi-ar fi dor. de ce? de d-aia si de tot. incepand si sfarsind cu marea, pentru ca totul e circular si e circular ca asta am aberat eu mai de mult si mi s-a parut ca da bine.

tot marea mi-a spus ca oamenii nu sunt nimic altceva decat nisip. reusesti la un moment dat, cand stai la plaja, c`o tigara in bot si`o bere in mana, sa prinzi in cealalta palma cateva fire de nisip. e cald.  la fel ca si oamenii pe care ii ai acum in palma. apoi parca te trasneste subit sa te stergi cu prosopul, si iti rasfiri degetele. pa-pa nisip. pa-pa oameni.

nisipul in aer e rece. asa si omul caruia tocmai i-ai dat drumul.

dar hai sa-ti mai spun un secret sa nu te dezamagesc de tot…

nisipul rece din palma ta, se-ntoarce in nisip cald,  se amesteca si e iar fierbinte. pe oamenii tai ii pierzi printre straini. straini-s reci, dar ai tai raman asa calii, ca apa de mare tocmai buna pentru o baie si stii ca oricand poti sa mai iei un pumn de nisip, nu-i asa?

eu imi vreau oamenii inapoi acum…dar eu sunt egoista si ei s-au cam racit…si tu…si doare. si nu-mi place ca doare pentru ca asta inegreste si mai rau octombrie asta tampit.

I could use a beer now, but as I just said before, I do not drink any sort of alcohool. I do not drink because I once saw a friend of mine peeing on himself after he had 3 beers and 8 shots of tequilla. Plus, the following day he had an awfull headache. I hate headaches. My precious weed isn’t giving me any headaches. Atfer all this, I stopped being friends with that dude. I do not like people without self esteem. I also know that alcohool fucks with your liver and I want to live a long and healthy life. Besides all this *I-shall-never-drink-alcohool*  crap theory, I do not have the money for a beer.

I can’t find my cell phone and that pisses me off. I want to call Emily, to ask her for some money. Emily is one of my models. One of the *I-want-to-sleep-with-you* models. She has a cute face, nice curly red hair and green as pot eyes. Her body is awesome and when I see her naked I  can definetly feel some movement in my pants. I can’t have sex with her because of that slut’s voice that keeps screaming inside my head. I told Emily what’s my problem and she understood. She even offered to give me a blowjob. I smiled and I accepted it. I wanted to cum into her mouth but she wouldn’t let me. At first I got a bit angry, but afterwards I’ve realised that this makes me like her even more.